alaturi
29 Mai 2006Timpurile trec si-mi petrec timpurile departat de ceea ce ieri era o intrecere in cuvintele gasite intre ganduri, pentru a putea fii depuse in ingustimea randurilor din blog.
Sunt tot eu, gandurile imi sunt mai rasfirate, prea zgarcite cu personalul si sensibilul asternut aici in zilele in care “ocupatia imi era mai libera”. Liber sunt si acum sa imi ocup cum vreau timpul, dar am gasit posibilitati de dezvoltare a unor capacitati pe care le doream cultivate. Sunt bucuros. Imi simt succesul drept bun prieten. Imi pot aprecia rezultatele si le vad directia foarte promitatoare, in ciuda obstacolelor independente de vointa mea. Adaptabilitatea imi e ajutor excelent si ma ridica repede dupa fiecare lovitura. Uit usor duritatea loviturilor. E buna si uitarea la ceva.
Sunt inca ocupat, din ce in ce mai ocupat.
Desi e greu, ma bucur ca am mult de lucru, e in avantajul meu.
Si sunt vesel!
Pur si simplu stiu ca nu sunt dependent.